schimbarea din noi

22 06 2009

Nu poți schimba lumea. Te poți schimba numai pe tine și viziunea ta asupra lumii. Schimbi lumea doar în ochii tăi și, dacă ai noroc, și a celor care te înconjoară.

Ne cunoaștem de 10 ani. Au fost multe și am trecut prin multe și nimic și nimeni nu părea că ne va despărți.

Până la un moment dat, când invidia, aș spune eu, și-a făcut loc. Nu cred că a fost lipsă de spaţiu, eram de câțiva ani destul de departe.

Şi, după mai mult de un an de tăcere, am acceptat să stau de vorbă, să văd ce s-a întâmplat de fapt. Foarte multe, din povestiri. Şi schimbare din câte mi s-a zis.

Am acceptat și asta. Fiecare din noi crede sau nu, ceea ce aude. Vorbește frumos, povestește din cărți. E mult mai calmă, nu mai face toate cele care le făcea.

Dar eu „am călcat strâmb” sau altfel zis „mi-am văzut de viața mea”, fără să stau la cheremul persoanei amintite. Şi a cedat. Din tot ceea ce povestise… NIMIC n-a fost adevărat. Aceleași cuvinte care le auzeam și acum 10, 9, 8, 7, 6 etc. ani, le-am auzit și acum, după schimbare. A fost doar un replay, doar pentru reîmprospătarea memoriei mele.

Sau oamenii se schimbă doar prin vorbele pe care le spun, pe care noi ar trebui să le credem?





Chakrele Romaniei

16 06 2009

Aryana Havah este autoarea cărții „Magul din Carpați”. Cartea „Inuaki, reptilianul din mine” prezintă dezvăluiri tulburătoare despre trecutul, prezentul și viitorul Pământului. Ea ne invită să pășim într-o lume aparte, mistică, terifiantă, dar absolut sublimă prin ineditul ei. Pe parcursul relatării vom afla răspunsuri la întrebările care frământa omenirea de milenii: „Cine suntem?”, „De unde venim?” și „încotro ne ducem?”. Unele informații ne vor părea incitante, altele dureroase, iar altele ne vor răsturna sistemul de valori. Pe măsura ce sunt aprofundate realizăm că, de fapt, toate aceste lucruri se aflau ascunse adânc înăuntrul nostru, încătușate, așteptând, parcă, clipa eliberării. Alături de David, un copil special, sosit printre noi tocmai de pe planeta Inua, suntem purtați într-o călătorie fascinantă prin care ni se releva atât trecutul, prezentul și viitorul planetei Terra, cât și conexiunea speciei noastre cu cea a reptilienilor, călătorie al cărei unic scop este apropierea noastră de Divinitate, de Adevăr, de Viață.

Fragmente (sunt numai răspunsurile lui David la întrebările psihologului pentru copii):

Aici pe acest pământ (România) au trăit ființe foarte evoluate, care au lăsat viitoarelor generații un fel de bula energetică, care conține informații de o mare valoare. Ele vor fi revelate la un anumit moment. Totodată prin accesarea acestora, noi vom căpăta explicații la toate întrebările care au fost puse de-a lungul evoluției, întrebări a căror răspunsuri reale, au fost de obicei ascunse, mascate sau trunchiate.

România este singura țară care are șapte chakre active.

Pământul are la rândul lui șapte centri energetici, dispuși pe întreaga suprafață, însa în rest nici o țară nu are șapte centri proprii. Asta este de fapt motivul pentru care s-a insistat în subjugarea României de către anumite curente sau organizații negative. Chakrele Pământului sunt în: California, America de Sud, Australia, Anglia, Egipt, Iran și Tibet.
Centrele energetice ale României sunt la: Sâmbăta de Sus – Reca, Munții Rarău, Şimleul Silvaniei, Capidava, Sarmizegetusa Regia, Munții Părâng și Subcarpații Getici. Bine, dar nu sunt în ordinea pe care ți-am spus-o. Funcțiile lor exacte, nu pot fi încă dezvăluite, deoarece nu sunt suta la suta active.

Atât în Bucegi cât și în Ceahlău, există un tezaur informațional deosebit de important. Dacă oamenii s-ar uita ar putea chiar să îl vadă. În acele locuri apar niște formațiuni energetice sub formă de piramidă cu baza pătrată. Acum arată ca un fel de hologramă, dar cu cât ne vom apropia de anumite evenimente cu atât vor fi mai pregnante. Acestea  protejează țara de anumite atacuri energetice și transmit forme-gând-energie în scop de protecție și evoluție spirituală. Într-un fel, putem spune că încearcă să ridice vibrația la nivelul întregii Românii. Atât a locului cât și a oamenilor.

Chakrele Pământului reglează, supraveghează și optimizează funcționarea planetei. La fel ca și chakrele ființelor, care coordonează funcționalitatea întregului sistem. Oameni au exact același număr de centri, deoarece trăiesc aici și trebuie să corespundă vibraţional cu planeta.

Chakrele României au început a fi activate abia în 1986. Maximul optim se va atinge în 2011. Pământul acestei țări există de la începutul Terrei. Tot aici au fost create primele ființe, care apoi au plecat și au colonizat întreaga planetă. Ţara aceasta va avea un rol important în anii ce vor urma. Conștiința colectivă lăsată nouă de către străbuni, va exploda, cuprinzând inimile celor ce vor avea șansa să supraviețuiască.

România este un loc special. Are o misiune. De aici va pleca noua înțelegere a lucrurilor. De aici va porni un om care va explica și ajuta omenirea să își conștientizeze misiunea. Venirea lui va fi anunțată. El există de mult timp. De fapt acum este bătrân, însă și-a înțeles menirea abia de câțiva ani. El a început deja să spună de cel ce va veni…  Este un suflet care păstrează multe din caracteristicile celui ce a fost Ioan (Botezătorul) și îl cheamă și acum tot așa. S-a auzit de el doar în cerc restrâns. Nu a sosit încă vremea ca el să fie auzit, deși nu mai este mult timp până atunci. Cel ce va veni ca Luminator va avea multe din aspectele celui ce a fost Iisus, deși, cinstit vorbind, el v-a fost furat, denaturat. Însă el înglobează și alte aspecte, ale unor alte ființe superioare ce au trăit aici. Trupul celui care îl va primi se află aici, s-a născut. Însă el nu se afla înăuntrul lui. Acest trup, este în România.

România a fost aleasă să aibă această misiune. De aceea țara noastră va fi apărată într-o mare măsură de evenimentele care vor veni. România va fi și un important furnizor de hrană. Oricum trăim pe un pământ binecuvântat. Până și plantele noastre știu acest lucru; uită-te câte plante medicinale avem, cât de variate sunt. Ar trebui prețuite la adevărata valoare. Omul s-ar putea armoniza prin simpla apelare la natură, dar el încă nu a înțeles. În orice caz faptul că trăim acum, aici, aceste timpuri ar trebui să ne dea de gândit. Ar trebui să înțelegem că este șansa noastră spre evoluție. Totodată trebuie spus că atunci când el va veni, va intra atât în trupul care îi este destinat cât și în fiecare din noi. În momentul în care va fi prezent fizic pe Terra, energia lui va pătrunde în fiecare din noi, făcându-ne compatibili cu el. Este ca și cum cineva ne-ar da un surplus de informație, energie și iluminare, pentru a fi apți să ne aliniem noilor coordonate ale planetei. Suflul lui va intra în noi și noi vom fi altfel, mai buni, mai evoluați, mai înțelepți. Ne vom da seama că suntem cu adevărat frați și vom manifesta acest lucru.





Meditaţie

10 06 2009

Stați așezați, liniștiți, cu corpul destins, cu coloana vertebrală dreaptă. Nu vă mișcați deloc. Respirați calm, fără nici cea mai mică crispare. Observați-vă în liniște răsuflarea și ascultați cu atenție liniștită sunetele care vin din exterior, fără a reacționa, fără vorbărie mentală, fără să vă opriți la absolut nimic. Fiți martorul, nimic mai mult. Lăsați-vă să alunecați la o stare de conştienţă lipsită de cuvinte. Țineți-vă la distanță de evenimente, captați totul, dar de la distanță. Mai ales nu vă concentrați. Orice s-ar întâmpla, nu vă implicați, rămâneți neutri, senini. Închideți ochii, ascultați în liniște, cu atenție clară și dulce, ciripitul păsărelelor, foșnetul copacilor, plânsetul unui copil, murmurul unui jet de apă. Ascultați și atâta tot. Veți percepe mai întâi forja plămânilor voștri și pulsația inimii voastre, apoi o liniște deosebită vă va invada. Veți constata că în ciuda zgomotelor înconjurătoare, liniștea va domni în voi. Veți avea acces la o pace neașteptată, apoi vă veți da seama de rarefierea gândurilor și vă veți apropia de starea de conştienţă pură. În această sferă vidă de forme, atenția voastră se va întoarce spre locul real al originii voastre, spre adevăratul vostru cămin. Veți părăsi periferia și vă veți întoarce la voi acasă, în voi înșivă. Privirea voastră părăsind suprafața, vă va revela progresiv tabernacolul în care rezidă identitatea voastră profundă. Continuați în mod simplu să vă observați gândurile, respirația, mișcările abdomenului. Nu reacționați. Veți obține un rezultat care nu va fi o invenție mentală, ceva ce nu v-ați imaginat vreodată, va fi existența voastră, ființa voastră. Ea este coeziunea care ne animă și ne susține pe toți. Ea se revelează şi esența noastră apare în sfârșit. Va fi o surpriză zguduitoare.

Iată o povestire. Un saddou, un călugăr, se afla în vârful unei coline. Soarele se înălța pe cer. Un grup de excursioniști zări omul, în picioare, sus pe colină. “Ce face oare?” – se întrebară ei. Unul dintre ei spuse: “Scrutează împrejurimile, probabil și-a pierdut o vacă”. “Nu, – obiectă altul – nu pare să caute ceva, s-ar spune mai curând că așteaptă pe cineva care urcă colina mai încet decât el”. Un al treilea spuse: “Nu caută nimic și nu așteaptă pe nimeni. E plonjat în contemplarea Divinului”. Cum nu reușeau să se pună de acord, ei se duseră lângă saddou. “Ai pierdut o vacă?” – întrebă primul. “Nu” – răspunse ascetul. “Atunci aștepți pe cineva?” – presupuse al doilea. “Nu” – replică călugărul. “Poate îl contempli pe Dumnezeu?” – făcu al treilea. Răspunsul fu de asemeni negativ. “Atunci, ce faci aici?” – strigară cei trei. “Nu fac nimic. Stau în picioare. Atât. Exist” – răspunse călugărul.

Existați şi voi cu aceeași simplitate. Nu faceți nimic special. Atunci, ceea ce scapă oricărui limbaj va apare. Chintesența tuturor experiențelor, nașterea adevărului, realizarea Eu-lui vostru real, apariția Divinului.

Osho – Meditație





Moral vs. imoral

10 06 2009

Se crede în mod curent că omul lipsit de morală nu are acces la spiritualitate. Omul moral nu are necesarmente un spirit religios. Din contră, omul religios nu este niciodată imoral. Eticul nu duce la spiritualitate, nu este nici măcar prima piatră a acesteia. Din contră, spiritualitatea autentică este aceea care face cu adevărat omul drept şi just.

Morala nu face omul nici virtuos, nici religios şi în mod sigur nu îl face uman. Ea poate cel mult să facă din voi o ființă socialmente acceptabilă, dar a fi admis de către un grup nu înseamnă deloc că ați căpătat o profunzime reală. Figura atrăgătoare, limbajul rafinat, manierele plăcute nu vă transformă. Morala autentică – și ea există – este rezultatul unei purificări personale totale, al unei evacuări a tot ceea ce este căpătat. La ce servește să vă lustruiți carapacea? A vă modifica suprafața în timp ce centrul rămâne identic este ceva inutil, ba chiar periculos.

Nebunia este prețul pe care-l plătește o civilizație fondată pe ipocrizie, impostură, morală caricaturală. Ființa umană este definitiv incapabilă să ducă o viață cu adevărat morală, adică naturală, din cauza constrângerilor. Într-o zi sau alta ea sucombă tentației, minciuna devine prea teribilă pentru a o mai putea asuma. Ipocrizia conștientă este totuși cel mai puțin rea dintre soluțiile care vi se oferă. Ea vă debarasează de conflictul intern. Este suficient să mimezi, să joci comedia. Societatea este satisfăcută și veți fi salvat un minimum de sinceritate personală. Duplicitatea, iezuismul, sunt produsul falsei morale, al virtuții impuse din exterior. Viața în comun așa cum se manifestă ea în ziua de azi, adică refuzul masiv al realității conduce la două lucruri: reprimarea spontaneității voastre şi o simulare a trăsăturilor sancționate de ordinea stabilită. Primul proces duce la nebunie. Cel de-al doilea, adică simularea trăsăturilor impuse de societate face din voi un fariseu, un Tartuffe. Ambele sunt niște calamități. Nici una nici cealaltă din aceste formule detestabile nu sunt demne de voi. Există o a treia, pe care societatea nu o recomandă și anume aceea ce a vă comporta ca o brută, ca o ființă bestială. Dacă această variantă nu vă tentează, vă rămâne alegerea între nebunie și ipocrizie.

Omul cade în sălbăticie atunci când se abandonează instinctelor sale inconștiente, refuzând să mai lupte. El încearcă în mod disperat să regăsească un fel de coerență, o stare naturală, de exemplu drogându-se sau îmbătându-se, bând alcool. Dar căutând să distrugă luciditatea care l-a îndepărtat de animalitate el se sinucide, căci omul nu poate să refuze ceea ce este el în mod profund, o ființă conștientă. Faptul că omul devine un animal denaturat atunci când se intoxică, arată clar că luciditatea, conștienta, nu face parte din regnul materiei, ea este divină, este o facultate a sufletului, o virtualitate pe care omul nu o poate eluda, de care este imposibil să fugă și pe care trebuie s-o cultive.

Eliberarea depinde de dezvoltarea sa totală, nimic altceva nu va reuși să-l scape de infernul pe care-l traversează.

Nu sunteți condamnați la o ființă bolnavă mental, la un impostor sau un animal. O altă cale vă este oferită, aceea a inteligenței luminoase, a intuiției. La opusul decadenței, al refulării sau al comediei sociale, ea vă conduce spre o viață reală, spre cunoaștere. Ea generează un comportament în sfârșit uman și suprimă barbaria omului orbit de Ego. Ea nu reprimă și nu refulează nimic. Ea vă sfărâmă lanțurile. Obiectivul său nu este de a vă adapta altora, ci de a vă ajuta să renașteți la adevărata voastră identitate. În loc să facă din voi niște travestiți, ea vă revelează esența voastră divină. Relațiile voastre sociale nu o preocupă. Aceste relații se transformă pe măsură ce inima voastră profundă își va regăsi tronul. Morala este o convenție, spiritualitatea este individuală. Morala este o atitudine, religia este o realitate interioară. Etica este o amenajare periferică, spiritualitatea emană din suflet.

Bunele maniere nu sunt capabile să facă omul moral. Cum i-ar putea permite ele accesul la propria-i esență? Morala începe prin a încorseta omul, în timp ce religia începe prin cunoașterea de sine. În această lume multiplele aspecte ale răului produs de om sar în ochi. Ce anume face întreprinderile umane atât de malefice? Chiar omul de bună credință constată că gândurile și actele sale sunt desfigurate de pasiuni neașteptate. Fiți atenți și constatați voi înșivă. Nu acceptați nici o explicație gata făcută.

Cunoașterea de sine este singura virtute. Ignoranța de sine este singurul păcat.

Conștiința este singura morală care poate exista, iar imoralitatea este opera inconștientului.

Fiți complet detașați de ceea ce descoperiți în voi. Ce înseamnă a fi detașat? Detașarea este neutralitate, absența identificării, a judecății, a alegerii, a comparației, a intervenției. Nimic nu este decretat bun sau rău la plecare, considerat ca vicios sau virtuos, lăudabil sau condamnabil. Observați, nimic mai mult. Mulțumiți-vă să priviți, să vedeți, ca și când ați fi spectatorul unei piese de teatru. De îndată ce adoptați o atitudine, de îndată ce judecați, nu mai observați, ci gândiți! Înțelegeți bine distincția dintre gândire și observație. Gândirea este o mișcare a intelectului spre ceea ce este cunoscut, deja conștient. Observația este intelectul care se îndreaptă spre subconștient și îl pătrunde.

Gândirea este dualistă, ea acționează prin perechi de opuși, ea nu poate, de exemplu, să conceapă un bine decât raportat la rău. Ea divizează, separă, apreciază și introduce o reprimare subtilă care închide ușile inconștientului și interzice accesul la misterele sale. Necunoscutul își dezvăluie secretele nu gândirii, ci observației. Întradevăr, atunci când nici o interdicție nu le mai este opusă, pulsațiile și experiențele trăite, uitate, țâșnesc spontan în goliciunea lor fără fard.

Osho – Cunoașterea de sine








%d blogeri au apreciat asta: