oare?

Frica si suferinta sunt metode de a ii tine pe oameni sub control si fac parte, in esenta, din memoria genetica cu care traim din cele mai vechi timpuri, dar care nu este inerenta alcatuirii noastre genetice. Daca aceste convingeri ar putea fi anulate, nu ar mai exista razboaie, conflicte, omor sau foamete.

Comentariu (2)

Iar postez un comentariul facut de mine la un articol interesant de pe blogul lui Testament… poate baga cineva la cap…

Ne este cel mai greu in viata asta sa fim noi insine… ne e frica de ceea ce am putea descoperi in noi sau de ceea ce ar putea lumea sa creada despre noi… ne ascundem dupa masti, dupa povesti pentru a nu fi judecati si pentru a parea, cand ne uitam in oglinda, altfel decat suntem … e mai usor sa jucam teatru, sa mintim, dar, din pacate, intotdeauna ne mintim pe noi…

…dar tot in noi putem gasi si curajul de a trece peste toate (dezamagiri, rateuri, pierderi); si, poate, nu neaparat curajul, ci puterea de a suprima frica si de a accepta ca toate acestea fac acum parte din noi, fac parte din ceea ce suntem si ceea ce vom fi…

Revin la vorba mea “la sfarsit e mai bine sa-ti para rau pentru ceea ce ai facut, decat sa-ti para rau pentru ceea ce nu ai facut” (dar nu ai avut curajul sa o faci)…

In definitiv ce ai de pierdut daca incerci sa faci/spui ceea ce vrei? Poti sa te trezesti cu un refuz frumos, inseamna ca nu ai pierdut nimic… doar, orgoliul si mandria au de suferit un pic, dar, poate, e mai bine asa… timpul va arata ceea ce ai avut de castigat in schimb, la momentul potrivit… Dar, la fel de bine, poate sa fie si invers…

Singurele lucruri sigure in viata sunt nasterea si moartea, restul sunt alegeri…

No way home…

Richard Durand – No way home (unplugged)

I hear your call, your lips won’t move…
there’s so much hurt, so much past…
I touch your heart,
your tenderness,
I met your fate, it’s your spell…

If you falter, if you fail…
you found yourself in a lonely place,
emotions under strain again,
you are… unsteady… unwilling…

No way home,
no way out…
No way home
left without…
Lost that place
deep in your heart…
No way home,
no way out…

Slow to learn,
you give your heart…
you have no doubt,
have no fear…
so clear, so soft
and such a mess…
we’re standing still,
standing firm…

If you falter, if you fail…
you found yourself in a lonely place,
emotions under strain again,
you are… unsteady… unwilling…

No way home,
no way out…
No way home
left without…
Lost that place
deep in your heart…
No way home,
no way out…

Iubirea neconditionata a unei femei

Iubirea neconditionata a unei femei eliberarea de povara asteptarii (joi, Septembrie 17, 2009 de Camelia Patrascanu)

O femeie invata greu sa iubeasca fara sa sufoce si fara sa-si faca sperante. Daca ar fi dupa ea s-ar coase de barbatul iubit pentru a fi sigura ca ia parte la viata lui, ca devine viata lui. Dar nu e dupa ea. Si intelege repede ca intrebarile ei, supozitiile, tristetile, pretentiile, rugamintile ei nu fac decat sa indeparteze persoana adorata. Intelege ca daca vrea sa il inspire sa ramana langa ea trebuie sa invete sa iubeasca neconditionat. Fara asteptari, fara pretentii, fara ultimatumuri, fara reprosuri, fara impuneri. Greu! Dar invata.

In primul rand invata sa nu-l mai schimbe pe omul de langa ea. Sa-l accepte asa cum este. Sa-l inteleaga, sa constate neutru diferentele de gusturi si comportamente dintre ea si el, dar sa nu incerce sa-l schimbe. Cel mult sa-i sugereze, daca e intrebata, anumite variante, mai constructive pentru cuplu, dar, doar daca vrea el.

In al doilea rand invata sa-i accepte obiceiurile de viata, programul, ocupatiile, prietenii, habitudinile, aspiratiile. Si cum prima axioma spune ca nimeni nu trebuie schimbat, va trebui sa accepte partenerul cu intregul sau univers, asa cum e. Cu prietenii (parca pre amulti), familia, sotia (uneori „inca”) si copiii lui.

Apoi, invata sa se bucure, de dragul lui, de realizarile lui. Sa-i sustina sperantele si viziunile, sa-i aline esecurile, sa-i inteleaga amanarile, ezitarile si retractarile. Sa-i ierte lasitatile si lipsa de coerenta, sa-i sustina expansivitatile, sa-i creada promisiunile.

Apoi va trebui sa invete sa nu se gandeasca la viitor, stiut fiind ca femeile, prevazatoare, vor sa se asigure certificand relatia de iubire. Va trebui sa renunte la a mai conditiona iubirea printr-o declaratie – angajament luata barbatului ei. Si ridicand aceasta obligatie de pe umerii lui sa scuteasca iubirea de inca o limitare si pe el de inca o responsabilitate impunatoare de conditii.

Apoi va trebui sa isi traiasca viata in asa fel incat aceste de-conditionari sa faca parte armonios din viata ei, iubind firesc, spontan, din toata inima, barbatul cu care:

• nu vrea sa se marite, nici sa-i faca copii, nici sa locuiasca cu el impreuna;
• nu vrea sa se afiseze tot timpul;
• nu stie daca va petrece weekendul pentru ca e posibil ca el sa fie cu prietenii;
• nu stie daca va merge la nunta prietenului lui sau va prefera sa fie insotit de verisoara sa;
• nu vrea sa petreaca concediul decat daca el doreste sa fie cu ea.

Si abia dupa aceea femeia poate spune ca a invatat sa iubeasca in deplina libertate un barbat caruia nu-i cere nimic. Nici macar sa fie cu ea. Il poate iubi chiar si fara sa fie cu ea. Pentru ca acesta este marele dar pe care il face iubirea neconditioanta: te invata sa iubesti atat de mult persoana draga incat ii vrei tot binele, nedorind sa o posezi, sa o iei in proprietate. O poti iubi eliberand-o de tine, de relatie, de orice obligatie. Si, acest gen de iubire, desi iti ocupa inima, ti-o lasa in acelasi timp libera pentru propria viata, pentru alte iubiri. Pentru ca neavand un angajament limitativ nu tradezi nimic, nu inseli nici o pretentie sau asteptare. Iubirea neconditioanta poate supravietui in paralel cu alte afectiuni si sentimente. Pentru ca iubirea neconditioanta este total libera si omnipotenta – ca iubirea fata de Dumnezeu care ne lasa loc (ba chiar ne antreneaza) pentru alte iubiri. Dragostea generoasa, total deschisa spre persoana iubita, te face sa-l accepti pe celalalt exact asa cum este, dorindu-i tot binele din lume, respectand binele pe care si-l doreste pentru el. Fara sa judeci acest bine. Iubirea neconditioanta supravietuieste cataclismului altor iubiri si dezamagiri, devine un status-quo al inimii tale.

******

Cand cerem cuiva sa ne iubeasca neconditioanat trebuie sa stim ce ii cerem – sa poata trai, daca este necesar sau ii impunem, fara noi. Sa ne iubeasca fara sa fie legata de noi prin asteptari, pretentii, aspiratii, cereri, planuri. Si persoana draga invata asta, in timp ce este in relatie cu noi. Iar inima sa, pe masura ce se dechide tot mai mult, devine tot mai calda, cuprinzatoare, intelegatoare si inteleapta. O inima care iubeste neconditionat iese din limitarile cultural-religioase, rasiale, geografice, temporal-spatiale. Inima aceea se poate darui intregii omenirii, intelegand ca la nivelul miezului inimii toti suntem o singura fiinta. In acest spatiu al libertatii absolute si a tuturor posibilitatilor create nu iti apartine nimic, nu apartii nimanui, aici nu exista infidelitate sau pacat, juraminte de credinta, amanari sau pasuiri. Aici este pur si simplu IUBIRE. Pentru tot si pentru toate.

Cand o femeie este condusa in acest punct al constiintei sale, invata sa iubeasca fara sa fie cu persoana iubita, invata sa se detaseze fizic de ea, chiar daca in inima o poarta in continuare. Invata sa inteleaga si alte iubiri ale persoanei dragi, sa nu pretinda o alegere finala, o asumare a relatiei, o promisiune pentru viitor, o viziune a relatiei in viitor. Cel ce iubeste neconditionat a uitat toate astea. Si accepta persoana draga asa cum este.

Dar aceasta acceptare, posibila doar prin conectarea inimii la spirit, desi te apropie sufleteste de omul iubit te si elibereaza de el. Iti reda demnitatea si libertatea. Eliberandu-te de posesivitate, de scenariile culturale create in jurul conjugalitatii, lasi iubirea sa te cuprinda. Si ea te va insufleti si inspira sa vezi oamenii prin lentila iubirii neconditionate. Sa-ti trezesti puterea de a iubi sufleteste toti oamenii. Chiar daca sesizezi foarte clar diferentele dintre tine si ei (de forma si nu de fond), iubirea spirituala face sa te conectezi la elementul cel mai profund si subtil din fiinta lor – spiritul, a carui sursa fiind divinul, face ca toti oamenii sa se simta in adancul lor, una si aceeasi fiinta.

Femeia care se obisnuieste sa iubeasca dincolo de asteptari si sperante, dincolo de scenariile culturale privind relatia parteneriala, capata un fel de detasare inteleapta, o liniste profunda (ce poate parea resemnare necunoscatorilor) . Aceasta predare in fata iubirii conecteaza fiinta la divinitate si permite schimbarea destinului – schimbarea contextului dramatic intr-unul plin de satisfactii, schimbarea rolului ei in relatie si al felului in care este perceputa de partener. Cand iubesti astfel esti liber de orice (nu sa faci ce vrei, ci liber de prejudecati, de frici, de conditionari, de limitari si nemultumiri sau rusini). Esti eliberat inclusiv de credinta ca iubirea neconditionata abroga angajamentul. Dimpotriva! Iubirea neconditionata, spirituala, iti da toata libertatea de a alege cum vrei sa iubesti (cu acte sau fara, cu coabitare sau cu locuire sparata, carnal sau doar sufleteste etc.). Si asigura conditii ca alegerea cadrului iubirii sa fie cu adevarat eliberata de prejudecati si false proiectii. De aceea o astfel persoana, eliberata de disperarea pasiunii si a fricii de a pierde omul drag, dobandeste capacitatea de a vedea si alti oameni, de a se atasa si de alte persoane, de a se conecta la sufletul semenilor. O astfel de persoana radiaza si atrage prin rezonanta oamenii capabili s-o iubeasca total. Atat de total incat nimic nu este interzis sau vinovat, nici macar a-ti dori un angajament (liber consimtit si matur acceptat) de amor legiferat. Pentru ca si persoana iubita doreste acelasi lucru: fara ambiguitati sau lasitati, fara pretentii si asteptari. Femeia a carei inima a invatat iubirea neconditionata se va bucura de aceasta derogare si se va elibera de vinovatia de a fi dorit candva o relatie limitatoare. Stie acum ca dragostea poate alege liber conditiile in care vrea sa se manifeste, sa se traiasca. Si daca altora li se par constrangeri, ei, IUBIRII, i se par jocuri si contexte perfecte in care isi poate experimenta pasiunea si generozitata. Fidelitatea, prezenta, programul comun cu fiinta iubita, fac absolut normale zecile de telefoane cand intarzii, vigilentele interogari cu privire la petrecerea de la firma, dorinta permanenta de a-ti fi in preajma. Tratand toate aceste excese cu iubire spirituala, le vei alina si vindeca, inspirand omul de langa tine sa se conecteze la sufletul tau, deschizandu- se astfel si el spre iubirea neconditionata.

Femeia care invata sa iubeasca neconditionat poate spune: Te iubesc, adio! Esti liber sa-ti traiesti inima asa cum vrei. Sunt libera sa-mi traiesc inima asa cum vreau. A iubi neconditioant nu inseamana a aproba/incuraja totate excesele sau viciile celuilalt, ci a intelege sufletul omului de langa tine, dandu-i libertatea de a fi el insusi. Te poti retrage oricand ti se pare prezenta sa daunatoare, dar asta nu insemana suspendarea iubirii tale. Ci, doar o logica desprindere fizica de omul care iti face rau.

Barbatii trebuie sa stie ca eliminand asteptarile, nazuintele, visele, pretentiile si sperantele femeilor, le invata sa traiasca desprinse de ei, capabile sa isi asume puterea si independenta propriilor lor inimi.

Femeile trebuie sa stie ca obligand barbatii sa le accepte mofturile, prejudecatile si constrangerile ii forteaza sa faca un salt de constiinta care duce la iubirea dincolo de conditii, iubirea care poate trai si fara persoana draga alaturi.

Pentru ca iubirea neconditioanta nu te leaga si mai mult de partener, dimpotriva. Te leaga de intreaga umanitate. Si cand ai perspectiva umanitatii de care devii legat afectiv, pierderea iubirii omului de langa tine nu mai pare o tragedie.

Pentru ca iubirea neconditioanta este atat de puternica incat se poate exprima liber chiar si intr-un cadru dramatic sau limitat de conventii si traditii, de prejudecatii si conformism cultural – daca ea doreste acest lucru.

Dar cati dintre noi suntem gata sa ne lasam iubiti asa, simtind ca o astfel de relatie elibereaza partenerul de indeciziile, ambiguitatile, lasitatile si neasumarile noastre? Cati dintre noi acceptam sa ne scada puterea de influenta si control asupra partenerului? Cati ne-am bucura sa vedem persoana draga, pana acum obsedata de noi si total la cheremul nostru, eliberata de dorinta devoratoare de a ne avea in preajma si capabila sa se deschida spre viata si tot ce poate oferi viata mai bun? Cati dintre noi vrem, de fapt, sa fim iubiti neconditionat?

sursa: http://www.horoscop tv.ro/ (asa e frumos si corect!!!)

Tot ce-a fost, ori ce-o sa fie, in PREZENT le-avem pe toate!

Manipura

Chakra 3 Manipura reprezintă puterea personală în relație cu lumea exterioară și ne sprijină în procesul individualizării, al formării sinelui.

Plexul solar guvernează: voința, egoul, individualitatea, starea de libertate, expansivitatea, puterea, voluntarismul, curajul, pasionalitatea, optimismul, stăpânirea de sine (autocontrolul), inteligența necesară unei integrări eficiente în societate.

Energiile care se manifestă la acest nivel sunt orientate către a ne ajuta să înțelegem cât mai bine propria noastră individualitate și modul nostru specific de manifestare. Aici se află miezul magnetic al personalității.

Calități pe care le dobândește ființa prin echilibrarea energetică la acest nivel: încredere în fortele proprii (în sine), afirmarea propriei personalități, capacitatea de a respecta voința, sentimentele și caracterul altor oameni, capacitatea naturala de a însuși experiențe, sentimente, dorințe, recunoscându-le rolul în dezvoltarea personală și integrându-le în propria personalitate, hotărâre, spontaneitate, dinamism lăuntric, dar și manifest, independența în acțiune, buna dispoziție, umor, voioșie, spirit de aventură, voința mărită, asimilare corectă a hranei, un înalt nivel energetic, puterea de a lucra mult, fără a obosi repede, capacitatea de a fi un bun lider.

Perturbările energetice la acest nivel se manifestă prin: lipsa de încredere în propriile forte, lipsa de autocontrol, lipsa de respect pentru alte persoane sau față de propria persoana, emotivitate, timiditate, scăderea memoriei, supunere excesivă, lașitate, dependență, nervozitate neputincioasă, incapacitatea de a lua decizii, irascibilitate, impulsivitate, iritabilitate nervoasă, preocuparea exacerbată de a controla și de a exercita puterea de dominație asupra altor persoane, tendința de a controla lumea lăuntrică și exterioară recurgând la forță și la presiuni, tendința de a controla situațiile prin hiperactivitate.

Părțile corpului pe care le influențează: coordonează și susține funcția sistemului digestiv, stomacul, splina, fierea, sistemul nervos vegetativ și, totodată, secreția endocrină a pancreasului.

Probleme de sănătate care pot apare datorita persistentei și accentuării acestor dezechilibre: digerarea cu dificultate a alimentelor, gastrita, gastro-enterita, ulcer gastric și duodenal, diabet, hipoglicemie, afecțiuni ale splinei, afecțiuni hepato-biliare.

√ Adevăr sacru: CINSTEȘTE-TE/ ONOREAZĂ-TE PE TINE ÎNSUȚI !

despre frica

Știi cum sunt prinse maimuțele în Africa? Vânătorul pune o piatra de mărimea unui ou de găina într-o scorbură cu diametrul de șase centimetri. Maimuțele îl urmăresc de la distanță și sunt măcinate de curiozitate. Apoi vânătorul se îndepărtează la câțiva metri. Imediat apare o maimuță care bagă mâna în scorbură. Ea simte ca acolo este un obiect și încearcă să-l scoată. Dar diametrul scorburii este mult prea mic. Sigur, maimuța își poate scoate mâna în orice moment, dar pentru aceasta este nevoie să dea drumul pietrei și s-o piardă. Frica de a pierde o ține pe loc. Vânătorul se apropie și bagă maimuța în sac.

Te-ai gândit vreodată că majoritatea lucrurilor pe care le faci zilnic le faci din frica de a nu pierde ceea ce ai deja? De dimineață când te trezești și te speli pe dinți (pentru a nu pierde zâmbetul acela din reclamă) până seara când te arunci în pat obosit/ă, pentru a nu pierde somnul de frumusețe, totul este o goană cu mâinile deschise pentru a păstra ceea ce ai acumulat. Lucrurile pe care le avem ajung să ne dețină și să ne controleze viața. Ai câștigat o mașină la un concurs, dintr-o dată nu mai poți dormi noaptea de frică să nu ți-o fure hoții.  Ai primit un câine/pisică, nu mai poți pleca în weekend la mare sau la munte pentru că trebuie să îi dai mâncare și să îi duci căcățelul la gunoi.

Paradoxul zilelor noastre este ca suntem din ce în ce mai ocupați să strângem lucruri fără să observăm că de fapt suntem mai ocupați să nu pierdem lucruri pe care de fapt nu le-am avut niciodată.

Uite-te în jurul tău unde ești chiar acum, acasă, la birou, pe strada și pune-ți întrebarea: care sunt lucrurile fără de care n-aș putea trăi dacă ar dispărea brusc? Fac un pariu cu tine că ai putea trăi fericit/ă fără laptop, telefon mobil, cremă de ras, cremă de față, pantofi de firmă, sacou în dungulițe, sistem audio 5.1, mașină de spălat automată cu 50 de programe, cuptor cu microunde, mașina de serviciu, mașina de concediu, mașina cu clima bizonică, remorca, 100 de perechi de șosete, 5 perechi de pantofi, aer condiționat, jocurile pe computer, blogul pe care scrii zilnic, internet, counter-strike, mobila scumpă, și pune tu încă 1000 de lucruri pe care le vezi în jurul tău…

Alergi de dimineața până seara, nu pentru a deveni mai liber, ci pentru a deveni mai sclav. Lucrurile pe care le cumperi nu te fac mai liber, ci doar te înrobesc mai tare. Cu fiecare cutie care se așează pe dulapul tău ești mai laș/ă și mai fricos/fricoasă. Mai plin de frica de a încerca să simți, să trăiești.  Fiecare lucru nou pe care îl cumperi aduce cu el o doză de frică egală cu valoarea pe care i-o dai. Cu cât un lucru pare mai valoros pentru tine cu atât ți-e mai frică să nu-l pierzi. Și când ți-e frică să nu pierzi exact asta se întâmplă: PIERZI.

Când ți-e frică să nu-ți pierzi jobul, începi să nu mai riști, să faci doar ce e strict necesar, ajungi indolent/ă și ești dat/ă afară.

Când ți-e frică să nu-ți pierzi iubitul/iubita începi să devii prea disponibil/ă, să faci orice compromis și ești părăsit/ă.

Când ți-e frică să nu-ți pierzi mașina, nu dormi noaptea și te îmbolnăvești, stai prin spitale și trebuie s-o vinzi că să poți să te întreții.

Cineva îmi povestea că în evreiește nu exista verbul “a avea”, ci doar unul care se traduce mai bine prin “a administra”.  Nu “AI” nici unul din lucrurile pe care le “ai”. Azi sunt la tine, mâine nu mai sunt. Și în timpul asta tu trăiești cu frica de a nu pierde ceea ce nici nu ai.

Oare degeaba sportivii care “nu mai au nimic de pierdut” joacă mai bine de obicei? Atunci când nu mai ai nimic de pierdut nu-ți pasă care e deznodământul, contează doar ceea ce faci acum aici. Nu mai contează cât riști. Nu mai contează că oamenii se uită ciudat la tine când te manifești altfel.

Ești liber când scapi de frica de a pierde. Poți face asta în 7 pași:

1. Fă o listă cu lucrurile pe care le-ai adunat de-a lungul vieții și care te-au împiedicat să faci ceea ce iți doreai la un moment dat.

2. Arunca lista la gunoi. Listele nu rezolva problemele. Doar accentuează frica.

3. Fă o listă cu lucrurile pe care ți-ai dori să le faci înainte să mori.

4. Arunca și lista asta.

5. Uite-te în jur, ia primul lucru pe care nu l-ai mai folosit de mai mult de o lună și aruncă-l într-o cutie. Mai privește în jur și ia-l pe al doilea. Vezi ce a rămas și ia-l pe al treilea. Nu te opri până când nu ai în imediata ta apropiere doar lucrurile pe care le folosești des. De preferat zi de zi, săptămână de săptămână.  (Când m-am mutat unde stau acum, cu ceva timp în urmă aveam impresia că sunt foarte multe lucruri de cărat și adunat și o să dureze enorm. Un sfert din ele le-am aruncat când le-am sortat.)

6. Trăiește o zi fără telefon și internet. Pleacă la munte, la mare, oriunde și închide tot ce înseamnă aparat cu baterii sau fără. Gândește-te apoi cât de liber te-ai simțit.

7. Riscă. Fă lucrul de care te temi cel mai mult. Vei fi fericit.

Ajna

Chakra 6 – Ajna – reprezinta puterea minții, capacitățile mentale și de raționament și de aptitudine psihologică de a ne evalua convingerile și atitudinile, centru spiritual în care interacțiunea dintre minte și suflet poate conduce la percepție intuitivă și înțelepciune, puterea de a face deosebirea între gândurile motivate de putere și cele motivate de frică și de iluzie, “gândul” este înainte de “formă” , iar creația începe în dimensiunea energetică — ne atrage atenția să devenim conștienți de ceea ce creăm!

Perturbările energetice la acest nivel se manifestă prin lipsa dorinței de a privi înăuntrul și de a-ți dezgropa fricile, frica de adevăr atunci când rațiunea este încețoșată, frica de o judecată realist exprimată, frica de a te baza pe un sfat din exterior, frica de disciplină, frica de partea întunecată a sinelui și de atributele acestuia.

Calitățile pe care le dezvoltă dinamizarea și armonizarea energetică la acest nivel: capacități și abilități intelectuale, evaluarea cunoașterii conștiente și a celei inconștiente, primirea inspirației, generarea marilor acte de creativitate și inteligență rațional – emoțional intuitivă.

Părțile corpului pe care le influențează: creier și sistem nervos, glandele pituitară și pineală, ochii, urechile și nasul.

Adevăr sacru: CAUTA NUMAI ADEVĂRUL!