Despre mine (5)

15 12 2010

Si iaca asa ajung sa scriu iar despre mine (mi-au murit laudatorii sau is beti pe undeva Open-mouthed smile ).

N-am prea multe de zis azi, doar un banc:

Intrebare la Radio Erevan:
– Amanda Liar este femeie sau barbat?
– Nici noi nu stim sigur… am intrebat-o si ne-a raspuns prompt: "Sunt femeie, sa imi sugeti pula!"

Dar, VAI!!!, iar vorbesc urat si “nu se cade ca o domnisoara sa vorbeasca asa”… dar, asta mi-s si nu am de gand sa ma schimb si, daca cuiva nu-i place, il/o invit sa ma evite, ca doar n-o sa-mi consum neuronu’ concentrandu-ma sa nu-mi iasa “porumbei” din gura.

Anunțuri




o oarecare zi

4 06 2010

Frumos e, ca de ziua ta, sa faci numai ceea ce iti face tie placere. Unii isi fac calcule, fac bilanturi… eu nu ma mai ocup de mult de astea… incerc sa fac ce-mi place… si de cele mai multe ori reusesc.

Singurul lucru pe care mi-am dorit sa-l fac ieri a fost sa stau pe plaja la mare, sa ascult muzica si sa beau un Mojito. Dar am ajuns, se pare, ca anul asta sa-mi pese mai mult de altii si de munca mai mult decat de mine. Poate, data viitoare…

Dupa cum imi spunea un prieten astazi „poate mai e ziua ta si saptamana viitoare…”, asa ca „ziua mea e in fiecare zi care mi-o petrec asa cum imi place mie, deci… poate fi si saptamana viitoare”.

P.S. Multumesc oricum tuturor celor care m-au felicitat, cunoscuti si necunoscuti. Prima felicitare am primit-o cu o saptamana inainte… si inca mai primesc 🙂





Despre mine (4)

8 02 2010

Am iesit si cu alti oameni, decat cei din breasla :)… e interesant sa stai si sa te uiti la ei cat de prinsi sunt de munca la birou si cat de greu le e sa iasa un pic in bataia vantului, ploii, viscolului, soarelui… Si ce e mai interesant e sa te uiti in ochii lor, cand esti suficient de nervos si nu te mai controlezi cum vorbesti si, mai ales, la ce vorbe iti ies din gura… ca pe santier… se simt de parca ar sta cu o alta persoana de vorba… fitze de genu’ „nu stiam ca vorbesti asa”… se simt atacati, injositi, tavaliti prin noroi… si, vai!!!… li se murdareste pielea atat de fina intretinuta intre 4 pereti 🙂

Cat de important e pentru multi dintre ei sa ajunga la 9 cel tarziu la servici, dar la 17 sparg usa („am si eu timp de mine” sau „s-a terminat programul, nu?” sau „daca ceilalti au plecat, eu de ce sa mai stau?”), iar cei care nu pleaca la 17 se vaita cat de mult muncesc si cat de grea e munca lor.

Of…of… of… putini mai vad in ziua de azi care merg la munca din placere… pacat… merg la munca sa aiba de unde pleca acasa si sa aiba unde pleca de acasa… ooo, si, mi-am amintit, sa aiba cui povesti ce fac acasa sau ce probleme personale au… de parca intereseaza pe cineva…

Pot sa injur 15 minute fara sa ma repet (vorba unui bun prieten… astept sa mai scrii, daca tot ai trecut pe aici 😀 ), dar pot sa vorbesc si despre carti si „din carti” mai mult de 24 de ore. Si… parca citisem zilele trecute pe undeva… „cine nu e vinovat, poa’ sa dea cu pietre”…

P.S. Asta e de-a dreptu’ 2 in 1.





Despre mine (3)

5 02 2010

Am fost si eu studenta, ca multi altii… invatam numai in sesiuni, cu 1 noapte inainte de examen, dupa ce ma relaxam in discoteca (asa era pe atunci), la bere, la un remi sau la gratare la munte cate 3 zile inainte, sa am capu’ limpede :)… in timpul semestrului faceam bani sau aveam diverse „activitati specifice vietii de student” ;)…

Nu m-am dezmintit nici la licenta, dar macar am fost uniti… toti 72, ne-am apucat de rezolvat testele grila (a fost primul an cand s-au bagat) cu 1 saptamana inainte… am impartit intrebarile la cateva „bisericute”, formate in decursul anilor, pentru 3 zile…pentru rezolvare, ne-am adunat, le-am scris in word cu font de 4 pe 4 coloane, printat, tras la xerox in 72 de exemplare, taiat… si asa am ajuns 72 de oameni sa luam aceeasi nota… daca ar citi vre-un profesor… :).

Cu proiectul de stat, alta a fost povestea. Proful meu indrumator mi-a dat, cica un proiect gata facut la el la firma, sa-l copii… de parca nu eram in stare sa-l fac… dar, nu prea aveam timp, ca ma rugase sa fac un proiect al altui coleg. Zis si facut… iau proiectul meu la copiat… scriu 3 pagini si gasesc prima greseala… mai scriu vreo 2, alta greseala… inca vreo 5 pagini si deja proiectul era „praf”. Am intrebat ce sa fac. M-a rugat sa-l refac… el lua o gramada de bani in PLM pe proiect de la primarie… cu promisiunea ca-l va desena o gagica, angajata lui. Am batut palma, am muncit, am terminat proiectul meu si al colegului si… nu mai spun ce era la mine in casa… toti se adunasera la facut proiecte acolo…

Si iaca asa… se facu si ziua de desenat. L-am cautat vreo 3 zile la telefon, la facultate, la firma si nu era de gasit. Cand, intr-un final, am dat de el, mi-a zis ca gagica respectiva nu are timp de desenat si sa ma descurc ca nu ma poate ajuta… Am luat foc in secunda 2… i-am spus vreo cateva de la obraz asa si am plecat. Dupa ce am ratacit prin oras o perioada, aiurea pe strazi, sa ma calmez, ajung acasa… ma asteptau toti… Eram neagra in continuare… le-am povestit cu greu ce s-a intamplat… nu-mi puteam stapani nervii si disperarea… si, deodata, s-au ridicat 3 dintre ei, fara sa spuna nimic si au iesit pe usa… Tarziu am aflat ca l-au cautat pe prof, sa-l bata (e cu vreo 10 ani mai in varsta decat noi)… o cautase si o merita. Nu sunt adepta violentei, de asta nici nu mi-au spus ce au de gand sa faca… Pana la urma nu l-au batut, doar i-au smuls telefonul din mana si l-au aruncat pe jos, avertizandu-l ca in caz de „intamplari nefericite” la licenta, il vor cauta din nou…

Si asa am ajuns la o colega, la desenat, in ultimele 2 nopti inainte de prezentare… (i-am multumit atunci, ii multumesc si acum)…

Per total a fost fain… aveam timp pentru toate… eram unul pentru toti si toti pentru unul… nu stiu daca azi mai e la fel… daca studentii mai sunt la fel de uniti, de nebuni si de lipsiti de griji ca atunci.

P.S. Cu proful n-am mai vorbit pana la licenta si nici dupa. La vreo doua luni dupa licenta l-am cautat… m-a chemat nevasta-sa la firma sa stam de vorba. M-am gandit ca se intamplase ceva nasol si m-am dus sa vad despre ce era vorba. Plecase in America… si-i lasase vorba ei sa ma caute sa ma angajeze, dupa ce-mi trec mie nervii: „Nu angajezi pe nimeni altcineva din anul xx, decat pe ea”. Deja eram angajata in alta parte de 4 zile, dar a devenit primul meu job part-time. Acum sunt amandoi plecati din tara si suntem buni prieteni. El si-a cerut scuze dupa 6 ani, cand m-am dus eu sa-i vizitez in tarile calde (sau reci) :).





Despre mine (2)

3 02 2010

Nu cred ca mai are rost sa povestesc ca-mi place sa ma plimb. Daca as putea sa conduc toata ziua, prin locuri neumblate (de mine) inca… vreau sa vad tot ceea ce se poate vedea intr-o viata de om.

Azi m-am aventurat un pic mai mult decat a fost cazul… m-am drift-uit :)… numai ca a fost ceva mai mult polei decat ma asteptam… si, dupa vreo 3 drift-uri faine, al 4-lea a fost in decor :)… pe 4 roti, fara evenimente speciale… dar… adrenalina… e drogul meu preferat :)… sau cineva a dorit sa-mi reaminteasca doar ca viata e scurta?

Imi place sa dorm dimineata. Daca m-as muta intr-o zona cu alt fus orar, oare tot asa as dormi ziua si n-as dormi noaptea?

Nu judec oamenii… am platit scump atat timp cat am facut-o si mi-a luat ceva timp sa nu o mai fac… si acum, am ajuns in extrema cealalta… nu suport oamenii care se cred “Dumnezei” si judeca pe altii…





Despre mine (1)

2 02 2010

Am stat ceva timp sa ma gandesc daca sa scriu sau nu despre mine, asa cum ma vad eu. Nu am de gand sa fac ordine in ceea ce scriu… scriu in ordinea in care-mi amintesc. In urma acestor articole, exista posibilitatea ca multi sa nu ma mai urmareasca ca-si vor da seama ca nu ma potrivesc in „tiparul lor”.

Sunt constructor si imi place ceea ce fac. Imi place sa stau toata ziua pe santiere. Urasc birourile… au incercat unii la un moment dat sa ma inchida intr-un birou, pe bani multi, cu promisiunea ca-ntr-o zi voi avea treaba si pe santier… am rezistat 10 luni, dar am decis ca e mai important pentru mine sa fac ceea ce-mi place, chiar daca unii zic ca e greu pentru o femeie, decat sa-mi fac o mie de nervi intre 4 pereti.

Uneori imi fac nervi si in afara biroului, ca unii nu vor sa faca treaba asa cum ar trebui… se cred inventatori :)… isi dau seama ca nu sunt… si refac :)… dar, pe cat de repede ma enervez, pe atat de repede imi trece. E stres… e foarte multa treaba, sunt foarte multe detalii de urmarit… toti vor „sa duca banii in directia in care le cere firma”… dar in final… bucuria e enorma (am sa pun intr-o zi si poze). Vorba lui Stefan (cel Mare): „…nu e a voastra, ci a urmasilor urmasilor vostri…”

P.S. Cei care ma cunosc…pot sa ma completeze, iar cei care nu…pot intreba.





o alta leapsa…

25 01 2010

Cea mai mare greseala: Sa minti;

Radacina tuturor relelor: Frica;

Cea mai mare înfrângere: Renuntarea;

Cel mai bun profesor: Viata;

Prima necesitate: Sa te cunosti pe tine;

Ceea ce te face cel/a mai fericit/a: Apus pe plaja la mare ascultand chillout;

Cel mai mare mister: Omul;

Cel mai rau sentiment: Gelozia;

Cel mai bun cadou: Toate sunt la fel de bune (Calul de dar nu se cauta de dinti);

Lucrul cel mai de valoare: Adevarul;

Calea cea mai rapida: Gandul;

Sentimentul cel mai placut: Iubirea;

A doua leapsa… nu prea am avut timp de ele.

Cel mai bun remediu: Autosugestia;

O protectie efectiva: Parintii;

Forta cea mai puternica: Cuplul;

Persoanele cele mai necesare: Prietenii;

Lucrul cel mai placut dintre toate: Copiii;

Daca eram o luna, as fi fost: Iulie;

Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost: Vineri;

Daca eram o parte a zilei, as fi fost: Apusul;

Daca eram un animal marin, as fi fost: Delfin;

Daca eram o directie, as fi fost: Stanga;

Daca eram o virtute, as fi fost: Rabdarea

Daca eram o personalitate istorica, as fi fost: Stefan cel Mare;

Daca eram o planeta, as fi fost: Saturn;

Daca eram un lichid, as fi fost: Cafea;

Daca eram o piatra, as fi fost: Chihlimbar verde;

Daca eram o pasare, as fi fost: Phoenix;

Daca eram un tip de vreme, as fi fost: Cald;

Daca eram un instrument muzical, as fi fost: Tobe;

Daca eram o emotie, as fi fost: Fericirea;

Daca eram un sunet, as fi fost: notify.wav;

Daca eram un element, as fi fost: Foc;

Daca eram o melodie, as fi fost: Bliss – Wish you were here;

Daca eram un film, as fi fost: Matrix;

Daca eram un serial, as fi fost: Prison Break;

Daca eram o carte, a fi fost: Torente;

Daca eram un personaj de fictiune, as fi fost: un elf;

Daca as fi fost un fel de mâncare, as fi fost: Racituri;

Daca eram un oras, as fi fost: Viena;

Daca eram un gust, as fi fost: Dulce;

Daca eram o culoare, as fi fost: Albastru;

Daca eram un material, as fi fost: Mercurul (cei care ma cunosc imi spun „mercur viu”);

Daca eram un cuvânt, as fi fost: Bau!;

Daca eram o parte a corpului, as fi fost: Creierul;

Daca eram o expresie a fetei, as fi fost: Zambetul;

Daca eram o materie de scoala, as fi fost: Matematica;

Daca eram un personaj de desene animate, as fi fost: Jerry.

… si le dau mai departe, cui vrea sa le ia.








%d blogeri au apreciat asta: